O femeie cu cetăţenie română care se căsătoreşte cu un italian şi se stabileşte în Belgia va avea opţiunea de a alege dacă urmaşii săi vor moşteni conform legislaţiei române sau belgiene, potrivit unor reguli noi adoptate de eurodeputaţi reuniţi săptămâna aceasta în plen la Strasbourg. Decizia a trecut cu 589 de voturi "pentru", 21 "contra" şi 79 de abţineri.

Noile reguli simplifică procedurilor de stabilire a moştenirii şi evitarea disputelor între moştenitori în cazul în care o persoană decedată lasă un testament, iar în procesul formalităţilor sunt implicate sistemele juridice ale cel puţin două ţări membre UE. Practic legea dă posibilitatea alegerii fie a legislaţiei din ţara de origine, fie a celei din ţara de rezidenţă.

Conform declaraţiei europarlamentarului Kurt Lechner (PPE, Germania), care a adus propunerea în dezbaterea Parlamentului European, moştenirile trans-frontaliere reprezintă aproximativ 10% din totalul succesiunilor din Uniunea Europeană, adică aproximativ 450.000 anual cu o valoare de 123 miliarde euro.

Criteriile general valabile în Uniunea Europeană vor clarifica sistemul juridic aplicabil în cazul în care o moştenire ar putea deveni subiect al legislaţiei din două sau mai multe ţări, evitându-se astfel procese costisitoare şi reducând formalităţile birocratice pentru moştenitori. Noile prevederi introduc şi un Certificat european de moştenitor, pentru a face şi mai clară decizia juridică a persoanei care îşi întocmeşte testamentul şi de a apăra drepturile moştenitorilor şi ale terţilor (de exemplu creditorii), potrivit europarl.europa.eu

Două noi principii

Propunerea legislativă va introduce două noi principii în succesiunile internaţionale. Primul este acela că, dacă o persoană moare într-un stat UE, care nu este ţara sa de origine, succesiunea se va face, în general, în conformitate cu legislaţia din ţara în care