Succesul emisiunilor de obligaţiuni lansate de Ungaria explică de ce această ţară a renunţat recent la susţinerea Fondului Monetar Internaţional, scrie The Wall Street Journal.
În iulie, guvernul lui Viktor Orban a respins cererile FMI şi UE de aplicare a unor măsuri suplimentare de austeritate în schimbul următoarei tranşe a împrumutului de 20 de miliarde de euro aprobat în octombrie 2008. Decizia autorităţilor de la Budapesta a surprins pieţele, însă poate fi acum explicată prin prisma planului de emitere de obligaţiuni stabilit de AKK, agenţia guvernamentală de administrare a datoriilor. Planul stabileşte sume şi un calendar pentru un program de finanţare despre care oficialii spun că speră să menţină încrederea investitorilor.
Planul AKK reflectă încrederea primului-ministru Orban că finanţarea ţării pe acest an este asigurată. Conform planului, guvernul îşi va atinge ţinta pentru un deficit bugetar de 3,8% din PIB în acest an. Finanţarea pentru anul viitor nu este clară pentru că Ungaria nu a angajat o ţintă de deficit, când va începe să ramburseze creditele FMI-UE.
În acest an, Ungaria a înregistrat o creştere a cererii de obligaţiuni guvernamentale, titluri cu o maturitate ce depăşeşte un an, ceea ce i-a permis să-şi restrângă emisiunile de titluri de trezorerie, care oferă finanţare pe termen mai scurt la costuri mai ridicate.
În primele şase luni ale acestui an, emisiunile nete de obligaţiuni au totalizat 1,2 mld. euro, sau 340 mld. forinţi, dublul ţintei stabilite de guvernul anterior pentru întregul an 2010. Un volum important de obligaţiuni în forinţi sunt scadente în august şi octombrie. Ţinând cont de răscumpărări, ţinta revizuită pentru întregul an vizează 298 de miliarde de forinţi.
Emiţând titluri de două miliarde de dolari în ianuarie, Ungaria a acoperit deja răscumpărarea către sfârşitul acestui an a două emisiuni de o
