•Maine se implinesc patru ani de la asasinarea miseleasca a liderului de sindicat de la SC Tepro SA •Spiritul lui Virgil Sahleanu bantuie in aflarea adevarului •Parerea unanima a liderilor de sindicat ieseni este ca sacrificiul lui Sahleanu a fost uitat •"Am fost la cimitir si nu era nici o lumanare. Totul se uita, din pacate. Un om care a murit pentru o cauza a fost uitat", a afirmat Doru Alexandrescu, presedintele Blocului National Sindical (BNS) Iasi

Asasinarea, in urma cu patru ani, a liderului de sindicat al SC Tepro SA a socat intreaga miscare sindicalista din Romania. Conditiile in care a murit Virgil Sahleanu raman o enigma pentru anchetatori chiar si la aceasta data, iar implicatiile acestei morti nu vor fi cunoscute probabil niciodata. Singurul fapt cunoscut in acest moment este ca, dupa patru ani de zile, sacrificiul suprem al liderului de sindicat a fost uitat. Sahleanu, tata a trei copii, a supravietuit o ora atacului si a murit pe masa de operatie, la Spitalul de Urgente. La trei ani de la moartea violenta a liderului de sindicat de la Tepro SA, adica in urma cu exact un an, institutiile statului refuzau sa dezvaluie identitatile autorilor morali si jocurile de culise existente in spatele asasinarii lui Sahleanu. Anchetatorii au omis asemenea date cu buna stiinta, din cauza presiunilor exercitate asupra lor de persoane si grupuri de interese implicate direct in actiunile ce au culminat cu asasinarea miseleasca a lui Virgil Sahleanu. Desi presa a semnalat in dese randuri faptul ca impotriva unor invinuiti nu exista probe care sa ateste vinovatia lor, iar rechizitoriul intocmit de procurorul care se ocupa de caz era bazat, in mare parte, pe insinuari si presupuneri, si nu pe certitudini, in cei patru ani scursi de la moartea lui Sahleanu institutiile statului continua sa persiste in greseala, incercand sa arunce vina pe victime de conju