Profesor la Institutul de Comunicare şi Cercetare Media al Universităţii Westminster din Londra, Colin Sparks s-a interesat îndeaproape de evoluţia presei în democraţiile recente, efectele influenţei politicului şi economicului asupra jurnalismului şi cultura populară. Sursa: Oana Dan Într-un interviu cu evz.ro, în cadrul conferinţei internaţionale care a marcat 20 de ani de la apariţia primei facultăţi de jurnalism din România postcomunistă, profesorul britanic a subliniat amprenta politică vizibilă asupra presei din Europa Centrală şi de Sud-Est şi eşecul jurnaliştilor în a-şi asuma un anumit rol profesional care ar produce schimbările editoriale mult aşteptate de la ei.

Evz.ro: Cum vedeţi relaţia dintre mass-media şi lumea politicului?

Colin Sparks: Situaţia din presă, în regiune, continuă să fie sub presiune politică semnificativă. Cred că în continuare schimbarea guvernelor înseamnă, mai ales în audiovizualul public, schimbarea şefilor. Dar asta nu se întâmplă numai în România şi în Europa Centrală şi de Est, ci şi în alte ţări. Cred, însă, că în această zonă politicul joacă un rol mai mare în viaţa de zi cu zi şi are o influenţă mai ridicată în jurnalism, spre deosebire de Statele Unite sau de Marea Britanie, unde independenţa instituţiilor media este mai pronunţată. Însă, în ţările unde instabilitatea politică este mai mare, oamenii politici nu se pot abţine să nu se implice în viaţa de zi cu zi a presei. În ceea ce priveşte ziarele, lucrurile sunt şi mai complicate. Am senzaţia că în Europa Centrală şi de Est ziarele tind, mai mult ca în alte zone din Europa, să se alinieze politicului. Un exemplu ar fi Gazeta Wyborcza din Polonia, care, deşi susţine că este un ziar independent, se plasează mai degrabă spre stânga. Şi sunt convins că aşa stau lucrurile şi în România.

Care sunt aşteptările de la noul val de jurnalişti de d