Curaj Preşedintele interimar al Republicii Moldova flutură condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov prin faţa Moscovei. Mihai Ghimpu a semnat, luni, un decret prin care reaminteşte „tragicele consecinţe ale semnării Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1939“.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, calcă pe urmele fostului lider ucrainean pro-occidental,Viktor Iuşcenko, care a reabilitat câţiva luptători naţionalişti anticomunişti, pe care Moscova îi consideră criminali de război, scrie agenţia rusă Interfax.
Ghimpu a semnat un decret prin care au fost decoraţi post-mortem, cu „Ordinul Republicii", 52 de luptători împotriva regimului totalitar comunist. Distincţiile de stat au fost acordate „în semn de profundă recunoştinţă faţă de persoanele care, fiind martore la tragicele consecinţe ale semnării Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939 (n.r. cunoscut şi sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov) au opus, după 28 iunie 1940, rezistenţă regimului totalitar comunist de ocupaţie, punându-şi în pericol viaţa şi libertatea.
Pentru verticalitatea, curajul şi spiritul patriotic de care au dat dovadă, au fost condamnate la moarte sau la privaţiune de libertate", se arată în comunicatul Preşedinţiei.
Toţi luptătorii decoraţi, membri ai Partidului Libertăţii, ai Frontului Naţional-Patriotic, Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan" şi Organizaţiei „Sabia Dreptăţii" au fost condamnaţi, după sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, la privaţiune de libertate pe termen de la 2 la 25 de ani, iar cinci persoane au fost condamnate la pedeapsă capitală.
LIBERALUL nu se lasă
Pe 20 august, preşedintele interimar al Republicii Moldova declarase că lucrează la un nou decret de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939. „Ceea ce s-a prod