Oricine are un proces plateste o asa numita taxa de timbru pentru diverse actiuni. Vrei o stramutare? faci o actiune de recuzare? Platesti o taxa mai mica sau mai mare. In trecut, taxele erau ingrozitor de mici: incepeau de pe la 0,15 si ajungeau la 5 lei. Asta incuraja procesomanii, dar si pe avocatii specializati in amanari. Pe la sfarsitul lunii iunie, Guvernul Ponta a facut putina ordine in sistemul de taxare. Ministerul justitiei a anuntat ca a marit taxele in medie de 4,5 ori si ca a renuntat la unele taxe fixe. Unele taxe s-au marit semnificativ. Cine vrea sa stramute un proces, de pilda, nu mai scoate din buzunar 4 lei, ci 100 de lei.
Oficial, Ministerul Justitiei a explicat, intre altele, ca a urmarit "actualizarea taxelor judiciare fixe şi corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, în condiţiile în care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultimă indexare în anul 2010".
Judecatorii mai scapa de procesomani, statul mai face rost de bani in stilul clasic, marind o taxa cu spectru larg de acoperire. Adevarul e ca taxele de timbru erau mult prea mici, majorarea lor are logica.
Pana una alta, ai un proces, scoti mai multi bani din buzunar. Te-ai intrebat insa unde ajung acesti bani? La buget, desigur, veti spune. La care buget, asta-i intrebarea. De cativa ani buni se duce un mic raboi intre administratia locala si cea centrala pe sumele provenite din taxa de timbru. Inca un episod al acestui razboi s-a consumat relativ recent, intre Ministerul Justitiei si primarul Clujului, Emil Boc.
Ajungem si la razboi, dar mai intai putina istorie. O modificare operata la Codul Fiscal prin 2003 a facut ca taxele de timbru sa intre in visteria administratiilor locale ceea ce a imbogatit brusc primarile cu judecatorii, tribunale si curti de apel in ba
