N-am văzut încă reacţii la declaraţia lui Emil Boc potrivit căreia sumele acordate \"revoluţionarilor\" ar trebui stopate. Subvenţiile de acest fel \"se justifică doar pentru urmaşii celor decedaţi şi ai celor grav răniţi\", a afirmat premierul.

Sunt întru totul de acord cu această poziţie. Ştiu ce va urma: o nesfârşită perindare pe la televiziuni a ciomăgarilor de serviciu şi-a guriştilor din asociaţiile revoluţionare. Cu spume la gură, vor clama, explica, dezvălui, acuza, ameninţa, picheta, violenta, denunţa abuzul. Nu o spun pentru prima oară: e ruşinos să pretinzi avantaje de pe urma participării la un eveniment istoric. E ca şi cum spectatorii ar cere câştigătorilor unui campionat mondial să împartă gloria cu ei. Nu poţi, tu, care ai parte de bucuria victoriei, să sari din tribună în teren şi să te pui pe picior de egalitate cu cei care au depus cu adevărat eforturile. Adică poţi, dacă eşti neruşinat.

Plătim cu toţii, plătim îndesat, pentru decizia lui Ion Iliescu de a-şi crea o gardă pretoriană din miile de participanţi, reali sau frauduloşi, la evenimentele din decembrie 1989. Ei pretind c-au dărâmat comunismul, dar i-au moştenit metehnele. Statul comunist a oferit avantaje pe viaţă aşa-numiţilor "ilegalişti", statul post-comunist şi-a creat propria clientelă. A sosit, într-adevăr, momentul ca robinetele "revoluţiei" să fie închise. Ca timişorean, ştiu destul de bine ce a însemnat decembrie 1989 şi câţi profitori au apărut în urma învălmăşelii, confuziei şi manipulărilor din acele zile. N-am să reamintesc cazurile securiştilor şi ofiţerilor de armată care s-au strecurat pe liste, pentru că, totuşi, aceste cazuri revoltătoare sunt puţine. În schimb, nu pot să nu fiu indignat când oameni pe care evenimentele i-au prins la serviciu şi care n-au riscat nici cât negru sub unghie au avut nesimţirea să pretindă răsplăţi.

Am mai scri