Portiţele de obţinere a paşapoartelor din trei ţări membre ale Uniunii Europene ar putea, indirect, să extindă graniţele UE, oferind unui număr estimat de 5 milioane de străini, majoritatea din ţări europene sărace, dreptul de a munci şi trăi în UE, scrie Associated Press. Sursa: Reuters
Posibilul flux de noi cetăţeni reprezintă cea mai stringentă provocare a uniunii, mai ales în contextul reducerilor de pe piaţa muncii şi a unui val de sentimente contra imigrării.
Nu există o estimare globală asupra numărului de oameni din afara UE care sunt eligibili pentru obţinerea unui paşaport european. Dar cifrele disponibile la această oră arată că politicile de acordare de paşapoarte ar putea să împovăreze comunitatea europeană, într-un moment în care naţiunile care o compun se opun extinderii.
Străinii care vin prin România şi Bulgaria
Ultimele venite în familia europeană, România şi Bulgaria, acordă paşapoarte grupurilor etnice înrudite din afara graniţelor lor. Iar Ungaria nu e nici ea prea departe.
Principalii beneficiari ai acestei politici sunt cetăţenii moldoveni, macedoneni, serbi, ucraineni şi turci – aproape 4,7 milioane de oameni cu standarde de viaţă sub cele din UE, care provin din ţări ce sunt departe de a fi primite în comunitatea europeană.
La această cifră s-a ajuns socotind numărul de moldoveni care vorbesc limba română, de macedoneni slavi şi de etnici ungari din Serbia şi Ucraina, dar şi cel al turcilor care au migrat din Bulgaria în perioada comunistă. Toţi sunt cetăţeni eligibili pentru programele de acordare de paşapoarte.
Precedent
În 2009, Spania le-a permis celor de origine spaniolă ai căror strămoşi au plecat din ţară din cauza greutăţilor economice, în timpul Războiului Civil, să obţină paşapoarte în Madrid. Cererea a fost enormă: 161.463 de persoane, dintre care 95% din ţările Americii Latine, au aplicat, i
