Un cotidian central l-a acuzat in editia de ieri pe Gabriel Liiceanu ca ar fi "un plagiator", cu argumentul ca un pasaj din introducerea cartii sale "Martin Heidegger - Repere pe drumul gandirii" nu ar fi fost pus intre ghilimele; ca ar fi "un dizident post-revolutionar" cu explicatia ca unul dintre textele volumului "Apelul catre lichele" aparut in 1992 ar fi fost datat august 1989; ca ar fi "un fan al marxismului" pe motiv ca in 1975 l-a citat de mai multe ori pe Marx in lucrarea "Tragicul. O fenomenologie a limitei depasirii", iar mai apoi, cand cartea a fost reeditata in 1993, a renuntat la referintele respective. Societatea Romana de Fenomenologie "a luat nota cu indignare de acuzatia absurda de plagiat adusa profesorului Gabriel Liiceanu aparuta in ziarul Ziua din 27 februarie 2007", precizand ca "cele cateva fraze puse fata in fata, in germana si in traducere romaneasca, nu au aparut intr-un text de sine statator semnat Gabriel Liiceanu, ci chiar intr-un volum al carui autor este Martin Heidegger, unde notele introductive ale traducatorilor aduc lamuriri de continut ale textelor filosofului german folosind, in chip firesc, propriile sale ilustrari. Nu poate fi plagiat Heidegger intr-un volum Heidegger".

– Sunteti acuzat de plagiat, de mistificare a biografiei si de alte imoralitati. Astfel, de pilda, vi se reproseaza ca in volumul "Martin Heidegger - Repere pe drumul gandirii" - ati fi plagiat un scurt fragment chiar din filosoful german de care va ocupati. Este o scapare?

– Nu ma faceti sa contrazic ceea ce am spus in micul comunicat pe care l-am dat pentru presa. Pe de alta parte, nu ma pot abtine sa nu va marturisesc - nu stiu daca o sa ma credeti - ca am citit cele doua pagini din Ziua cu un ochi amuzat. Cand lucrurile devin prea enorme, efectul comic este garantat. Incepand, de pilda, chiar cu titlul. Jocul facil pe "Liiceanu - Liich