Mişcările de stradă, demonstraţiile maraton dintr-un mare număr de localităţi ale României au pus o presiune de o intensitate fără precedent asupra clasei politice. Coaliţiei aflate la guvernare cetăţenii îi pun în vedere că doresc demisia Guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Cu alte cuvinte, dacă ţinem cont de această doleanţă, care este principala solicitare a manifestanţilor, este necesar, pe de o parte, ca Guvernul să demisioneze şi, pe de altă parte, ca preşedintele României să iniţieze procedurile de dizolvare a Parlamentului şi de organizare grabnică a altor alegeri legislative. După care, la termen, ar putea fi organizate alegerile locale, în luna mai.

Liderii opoziţiei solicită, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, declanşarea schimbării. Puterea se opune. Această stare de lucru este denumită, atât în România, cât şi în presa din lumea întreaga, iarna de la Bucureşti. Depinde de preşedintele României şi de coaliţia aflată la guvernare ca, în curând, foarte curând, să se poata vorbi despre primăvara de la Bucureşti.

Preşedintele României se opune, fără să declare, încă, în mod explicit acest lucru, organizării de alegeri anticipate. Motivul principal este că, în momentul în care apare o nouă majoritate în Parlament, şi mandatul şefului statului se clatină. Domnul Traian Băsescu poate fi suspendat sau demis din funcţie. Nici coaliţia nu doreşte anticipate. Partidele care o compun se cramponează să rămână la putere, cu dinţii înfipţi în caşcavalul unei economii muribunde. Şi atunci, ce este de făcut?

Pentru a răspunde acestei întrebări, trebuie să vedem, în prealabil, ce mijloace are la îndemână opoziţia pentru a face ceea ce doresc cetăţenii. Opoziţia are de partea ei o situaţie extrem de critică economică, financiară, politică şi socială, pe care a creat-o, cu rea intenţie sau din prostie sau din