Aplicarea unor sancţiuni mai drastice pentru statele care nu-şi respectă promisiunile fiscale cauzează neînţelegeri între liderii Uniunii Europene. Germania, sprijinită de mai mulţi oficiali europeni, cere înăsprirea pedepselor, însă presiunile făcute de Franţa, Belgia şi Spania au dus la compromisuri.

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au încercat, ieri, să finalizeze propunerile de reformare a sistemului de supraveghere a disciplinei bugetare în interiorul UE.

„DIAVOLUL SE AFLĂ ÎN DETALII"

Liderii sunt de acord asupra necesităţii consolidării regulilor, însă mecanismul de intervenţie în cazul abaterilor şi eventualele sancţiuni aplicate statelor care nu-şi respectă angajamentele bugetare şi fiscale rămân principalele puncte de dezbatere.

Acestea au dus deja la formarea a două tabere opozante în interiorul comunităţii. „Am ajuns la o înţelegere asupra punctelor principale, dar, după cum ştiţi, diavolul se află în detalii", a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European.

Pe de-o parte, Germania, alături de Finlanda şi Olanda, şi susţinută de mai mulţi oficiali ai UE (printre care Jean-Claude Trichet,

preşedintele Băncii Centrale Europene şi Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare), cere automatizarea pedepselor şi a intervenţiilor. Aceştia vor ca statul aflat în discuţie să plătească penalităţi de până la 0,2% din Produsul Intern Brut (PIB), iar misiuni speciale ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene să aibă dreptul de a analiza situaţia statului.

Mai mult, nordicii au adus în discuţie posibilitatea ca ţările care nu-şi ating obiectivele asumate să nu mai aibă acces la fonduri europene, propunere ce a stârnit o serie de comentarii în rândul oficialilor din Estul şi Centrul Europei, care au afirmat că o asemenea măsură ar adânci şi mai tare în sărăcie stat