La 24 de ani, Gabi Stroe, care suferă de retard psihic accentuat, a reuşit să se descurce singur, să aibă un loc de muncă, prieteni şi obiective precise. Sursa: Arhiva personală
De doi ani, de când a terminat şcoala profesională specială de croitorie, de unde a rămas cu un prieten bun şi multe amintiri neplăcute, Gabi a început să-şi caute de lucru. Mai întâi prin anunţurile din ziare, sunând la firme şi programându-se la interviuri. Aşa şi-a găsit primul loc de muncă, pe care a trebuit să îl părăsească după câteva luni, din cauza crizei economice.
Au urmat alte locuri de muncă, unde a rezistat puţin. De trei luni lucrează în Otopeni, la o companie unde ambalează şerveţele. L-a ajutat fundaţia Motivation şi apelează la consilierii de acolo ori de câte ori are vreo problemă.
„Nu puteam accepta că băiatul meu nu este normal”
Mama lui a aflat că suferă de retard psihic accentuat când Gabi era copil şi l-a dus la logoped pentru că nu putea să pronunţe litera „r”. Apoi doctorii au confirmat suspiciunile logopedului.
Anii aceia au fost foarte grei. Mama lui voia cu îndârjire ca băiatul ei să fie normal. Aşa că, în clasa I, l-a înscris la o şcoală normală. Dar el nu s-a descurcat.
„Îl chinuiam în vacanţe, îl duceam la învăţătoare să facă pregătire.” Dar Gabi nu putea să facă legături între litere, deşi le recunoştea. În clasa a doua l-a mutat la o şcoală specială şi cinci ani a mers cu el zilnic.
Încă din şcoala generală, după ce a învăţat drumul spre şcoală, Gabi a vrut să meargă singur. Între timp mama lui s-a angajat infirmieră la aceeaşi unitate, unde o colegă o certa că nu îl lasă pe copil să fie independent.
Astfel, a fost nevoită să îl lase. Dar îl urmărea. „Gabi pleca la şcoală cu un tramvai, eu mă suiam în următorul”, spune aceasta. Apoi avea o altă metodă, o ru