În afara rubricilor de teatru permanente din ziare, reviste de cultură şi mai ştiu eu ce, există în România şi publicaţii de specialitate: Teatrul azi, Scena, Semnal teatral, Ultimat şi Okean. Circulaţia lor este lunară sau trimestrială, continuitate clară avînd Scena şi Teatrul azi. Aceasta din urmă este şi cea mai veche revistă, apărută în 1956 cu un colegiu redacţional care suna cam aşa: Camil Petrescu - preşedinte, Horia Deleanu - redactor-şef, Aurel Baranga, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchiţeanu, George Vraca, Liviu Ciulei, Şt. Aug. Doinaş, Florian Potra. Din sumarul unui număr din aprilie 1956 putem selecta texte şi semnături: Camil Petrescu - Despre unele probleme: Obiectivitate-obiectivism; Tudor Vianu - Shakespeare şi antropologia Renaşterii; Lucia Sturdza-Bulandra - Spicuiri din viaţa mea în teatru; şi cronici semnate de I.D. Sîrbu, Ştefan Augustin Doinaş, Florian Potra. Coperta revistei era desenată de arhitectul şi scenograful Toni Gheorghiu. După revoluţia maghiară din '56, Doinaş şi I.D. Sîrbu au fost arestaţi. De-a lungul timpului, aici au lucrat Radu Popescu, Ana-Maria Narti, Mira Iosif, Victor Parhon, Cristina Dumitrescu. După revoluţie, echipa s-a schimbat: Dumitru Solomon, Alice Georgescu, Victor Parhon, Magdalena Boiangiu, Cristina Dumitrescu, Marian Popescu, concepţia grafică - Adriana Grand. Nu mult după '96, din lipsă de fonduri de la Ministerul Culturii, finanţatorul unic, - revista este nevoită să-şi întrerupă activitatea. O situaţie bizară care a lăsat lumea teatrului fără nici-o publicaţie. În '98 - o altă echipă o preia, în frunte cu Florica Ichim. Dumitru Solomon înfiinţează revista Scena, susţinută de trustul Media PRO. Sigur, cele două apariţii au puncte comune. În primul rînd, cronicile curente la spectacole din Bucureşti şi din ţară, la festivaluri, cărţi de teatru, pe urmă, interviurile ma