Aniversarea celor 20 de ani împliniţi de la înfiinţarea Asociaţiei Pro Democraţia a prilejuit lansarea Manifestului „Să facem democraţia să meargă!“ şi realizarea Cercetării sociologice privind perceperea Democraţiei, Cetăţeniei şi Participării civice în România, la 20 de ani de la căderea comunismului. Rezultatele acestei cercetări oferă imaginea unui popor care, deşi îşi doreşte libertatea şi prosperitatea, nu reuşeşte deocamdată să-şi asume mecanismele libertăţii în democraţie. Dacă 83% din cetăţenii români care au răspuns la întrebările sondajului sunt de acord cu democraţia, 49% sunt de părere că oamenii trebuie să-şi câştige libertatea pe parcursul vieţii şi abia 47% consideră că oamenii sunt din naştere, liberi de la natură. Românii îşi doresc să fie liberi, chiar dacă libertatea duce la apariţia de inegalităţi (58%), însă 33% consideră că egalitatea dintre oameni este mai importantă, chiar dacă generează îngrădirea libertăţii. Opinia majorităţii românilor despre democraţie este că aceasta favorizează pe cei bogaţi (83%), că în democraţie sistemul politic funcţionează rău (75%). Tot în democraţia imaginată de români, minorităţile trebuie să fie obligate să se supună majorităţii, oricare ar fi poziţia susţinută de majoritate (72%). Cât despre drepturile omului, 62% dintre cetăţeni consideră că în România aceste drepturi nu sunt respectate.

Cei douăzeci de ani de jefuire permanentă a eco-nomiei naţionale au creat în mintea românilor o demonizare a noţiunii de „om bogat“. Astfel, 69% din cei chestionaţi consideră că majoritatea oamenilor care au făcut avere în România au apelat la încălcarea legii pentru a deveni bogaţi. A fi bogat înseamnă pentru români a fi suspectat că ai încălcat legea, că ai folosit mita, traficul de influenţă, complicitatea cu mediul politic sau, altfel spus, că eşti un hoţ, un infractor. Românii, deşi se declară creştini la recensămân