Am iesit din tunelul tranzitiei si am nimerit intr-o lume a contrastelor. Speram tot timpul ca o vom duce mai bine, dar cautam asiduu stirile despre dezastre si scandaluri si nu avem curajul sa recunoastem asta. Ne place sa dam lectii altora, insa, la rindul nostru, le acceptam doar pe cele care ne convin. Invataturile Domnului sint propovaduite in tot mai multe biserici; cu toate acestea, pacatele se indesesc, ca sa nu mai vorbim de fenomenul infractional, in continua crestere. Din punct de vedere demografic, sintem din ce in ce mai putini. Paradoxal, insa, spitalele sint tot mai aglomerate, farmaciile isi mentin rulajul bun, la fel ca si afacerile de pompe funebre. Numarul locuitorilor scade, dar cel al actiunilor in justitie creste. Ne cautam dreptatea de trei ori in aceleasi cauze, pe fond, in apel si apoi la recurs, iar uneori nici CEDO nu ne mai ajunge. Cu toate acestea, facem coada si acolo. Motivele pentru care ne imputinam sint arhicunoscute: locurile de munca mai bine platite in strainatate si imbatrinirea populatiei. Cu toata migratia romanilor, strazile devin tot mai neincapatoare pentru atitea si-atitea masini. Si cererea de locuinte ramine ridicata, iar oferta scazuta mentine preturile exorbitante pentru covirsitoarea majoritate a romanilor. Daca e sa ne luam dupa statistici, cistigam mai mult ca-n anii trecuti, dar ne situam in continuare in rindul natiilor sarace ale Europei. Una dintre consecintele benefice ale pauperitatii este ca primim tot mai multi bani de la Uniunea Europeana, cam 30 de miliarde de euro in urmatorii 5 ani. Si pina acum au tot venit bani, dar nu ne-au lipsit scandalurile de deturnari de fonduri sau lucrarile de mintuiala. Padure fara uscaturi nu s-a vazut, desi, la noi, si copacii sint tot mai putini. Unul dintre motivele pentru care se spune ca nivelul de trai a crescut este rezolvarea oricarei cereri in decurs de 30 de zile. Da