Beata Stelmach, viceministru al Afacerilor Externe al Poloniei, vorbeşte despre performanţele economiei ţării sale în perioada de criză, dar şi despre provocările viitorului, dintre care una este dezbătută aprins şi în România: exploatarea gazelor de şist
Doamnă ministru, cum se prezintă situaţia economică a Poloniei în această perioadă de criză?
Pe fondul crizei economice globale, economia Poloniei şi-a demonstrat rezistenţa şi puterea. Potenţialul existent în economia noastră este rezultanta efectelor reformei socio-economice, ca şi a unei transformări economice corecte, care durează de peste două zeci de ani. Datorită acestor eforturi, Polonia a reuşit nu numai să evite consecinţele nefavorabile ale crizei, dar a înregistrat o creştere sistematică. Creşterea economică a Poloniei acumulată în anii 2008-2012, a atins 18,1%, iar aportul Poloniei la economia mondială a crescut de la nivelul de 0,81% în 1992 şi 0,92% în 2004, la aproape 1% în 2011.
Cum se descurcă întreprinderile poloneze, mai ales în ceea ce priveşte exportul?
Din ce în ce mai des, exportul reprezintă pentru întreprinderile poloneze o modalitate de echilibrare a veniturilor, în contextul scăderii vânzărilor pe piaţa locală. Dintre ramurile poloneze cele mai importante la export sunt produsele industriei chimice, 14% din exportul total, produsele agroalimentare, cu 11,9%, ca şi produsele ceramice cu 3%. Într-o perspectivă pe termen lung, tehnologiile clasice vor fi înlocuite cu soluţii noi. Vor apărea şi noi domenii la export. În cazul unor tehnologii ale viitorului, Polonia are şanse să obţină prioritate competitivă în cadrul comerţului internaţional. Este vorba, printre altele, de mineritul în domeniul cuprului, de sectoarele complementare ale mineritului, de aviaţie, industria de maşini şi programare.
Cum stă Polonia situaţia în ceea ce priveşte s