În portul din Golful Gökova, catamaranele aşteaptă aliniate asaltul turiştilor. De aici se porneşte într-o călătorie pe apă până la Insula Cleopatrei, cea intrată în legendă.PROVOCAREA EXISTĂ. Nu ne mai rămâne decât să ne îmbarcăm şi să ne bucurăm de traversarea golfului. Malurile înalte, de piatră, pinii care ajung până pe ţărm şi luciul de un albastru intens al apei ne duc cu gândul la un lac helvet. După o jumătate de ceas, orizontul se lărgeşte şi se ivesc "fragmentele" Insulei Cleopatrei. "Fragmentele", da, pentru că vechea insulă pe care au păşit cei doi îndrăgostiţi - Marc Antoniu şi Cleopatra - s-a rupt în două. Resturi de cetăţi pe resturi de insulă...
DE NEATINS. Acostăm în portul celei mai întinse dintre ele. Chiar înainte de a pune piciorul pe insulă, o pancartă galbenă avertizează: "Nisipul nu poate fi luat de pe insulă în nici o circumstanţă. Dacă sunteţi prinşi, veţi suporta consecinţele şi în concordanţă cu articolul 2863 al legii veţi fi încarceraţi". Dură pedeapsă pentru un fir de nisip! O explicaţie există. Nisipul acesta este un bun de patrimoniu al Turciei. E unic! Şi foarte puţin...
Se spune că a fost adus acolo de Marc Antoniu tocmai de pe o plajă din Egipt, pentru ca frumoasa regină Cleopatra să îşi poată continua tratamentele de frumuseţe. Nisipul e foarte fin, perfect sferic, de o culoare deschisă (aproape alb) şi are tot felul de virtuţi, similare celor ale apei carbonatate. Trebuie să-i credem pe ghizi pe cuvânt. Nu-l putem atinge. Puţina suprafaţă cu nisip e înconjurată de funii.
Şezlongurile sunt dincolo de ele. Ca să ajungi în micul golf turcoaz - de fapt, o piscină naturală, rectangulară - traversezi un podeţ de lemn. Apa e călduţă, fără valuri. Într-o jumătate de ceas am reuşit chiar să învăţăm pe cineva din grup să înoate. Asta da experienţă de neuitat!
Privim cu jind la nisipul care străluceşte în soare pre
