Fostul suveran al României, Mihai I, a rămas în conştiinţa colectivă drept artizanul răsturnării dictaturii antonesciene şi al rezistenţei împotriva comuniştilor. Florin Muller (foto), Fostul suveran al României, Mihai I, a rămas în conştiinţa colectivă drept artizanul răsturnării dictaturii antonesciene şi al rezistenţei împotriva comuniştilor. Florin Muller (foto), conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie din Bucureşti, susţine că regele Mihai nu a plecat sărac din ţară, însă valorile duse în Elveţia au figurat pe o listă aprobată de Gheorghiu-Dej şi Petru Groza.
Adevărul: Cum a fost percepută abdicarea regelui Mihai de către români?
Florin Muller: La sfârşitul anului 1947, abdicarea regelui Mihai a fost un şoc pentru societatea românească, pentru opinia publică anticomunistă.
Monarhia reprezenta aproape singurul bastion împotriva comuniştilor şi a Uniunii Sovietice. Treptat, în anii regimului comunist, această imagine de rezistenţă a început să se mai erodeze, dar a rămas ca un reper pentru modernizarea şi democratizarea societăţii româneşti. Regele Mihai a fost legat, în conştiinţa colectivă, de răsturnarea dictaturii antonesciene şi de rezistenţa, în anii 1945-1946, la presiunile comuniştilor.
- Au reuşit comuniştii să-i convingă pe români că regele a fost un trădător?
- Românii nu au rămas cu o imagine atât de negativă, extremistă, după cum doreau comuniştii să o contureze. Este cert însă că pe fondul victoriei stângii, în special în Europa de Est, dar şi în unele state occidentale - mă refer aici la Italia şi la Franţa -, vizibilitatea şi excelenţa instituţiei monarhice s-au erodat.
- Cât e legendă şi cât e adevăr istoric în chestiunea plecării din ţară a regelui Mihai cu anumite valori din patrimoniul naţional, valori care i-ar fi permis să ducă o viaţă de lux în Elveţia?
- Valorile respecti