"Marea problemă este lipsa de experienţă", atrage atenţia Daniel Ivaşcu, director de vânzări la Mefim Agro. El spune că tinerii legumicultori trebuie să se formeze mai întâi la cursurile organizate de camerele agricole din fiecare judeţ. Sursa: Dan Arsenie

Aici găsesc ingineri calificaţi şi, în schimbul unei sume modeste, primesc intruire. O altă variantă este "furtul" meseriei de la un legumicultor de succes din satul sau comuna în care se află.

"Îi sfătuiesc să se axeze pe hibrizi. Sunt relativ scumpi, dar nu dau greş, astfel încât cred că merită banii", spune specialistul consultat de noi. El spune că producţia ecologică încă nu este una de mare succes în România. În aceste condiţii, Ivaşcu propune o variantă de mijloc, adică nici exagerarea cu tratarea plantelor, dar nici "lăsarea acestora la voia întâmplării".

Directorul sfătuieşte tinerii agricultori să ceară un certificat de producător de la primăria de care aparţin, pentru a-şi distribui mai uşor produsele.

El recomandă chiar înfiinţarea unei mici firme, pentru a-şi dezvolta ulterior afacerea. "De preferat este ca fermierul să treacă de la agricultură la industrializare", spune Ivaşcu, exemplificând cu minifabricile pe care le-a văzut în Anglia. Acestea elimină caracterul perisabil al legumelor. Spre exemplu, un fermier ar putea produce zacuscă. Singura condiţie: să îşi asigure distribuţia din timp.

Miliardele din cartofi, asigurate

Codrin Mălina este un reprezentant al unei firme ce vinde seminţe de cereale. Vine din N-E Moldovei, din zona Suceava şi ne vorbeşte despre afacerea de succes a unui consătean.

"Omul cultivă cartof pe 25 de hectare. Nu a început de mult, să fie cel mult patru ani", spune Mălina. El povesteşte cum şi-a dezvoltat afacerea cunoştinţa sa.

Primul secret a fost asigurarea culturilor.