Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice ieri concluziile Inspecţiei Judiciare, care a fost sesizată în urma dezbaterilor publice pe cazul Adrian Năstase. Mai precis, este vorba de declaraţiile făcute la televiziuni după ce fostul premier a fost condamnat cu executare în dosarul "Trofeul Calităţii".
Deşi tema a suscitat un larg interes, Inspecţia CSM s-a oprit doar asupra opiniilor exprimate de senatorul Dan Şova, avocatul Gheorghiţă Mateuţ şi europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor (acesta din urmă a fost "judecat" pentru afirmaţiile referitoare la condamnările altor oameni politici).
Plenul CSM şi-a însuşit concluziile Inspecţiei Judiciare, stabilind că "declaraţiile de genul celor exprimate de participanţii la respectivele emisiuni TV sunt de natură a aduce atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său".
În acelaşi document se mai precizează că "afirmaţiile directe, făţişe, cu un pronunţat caracter personal, provenind de la un om politic de profesie avocat sau de la un apărător ales, de natură a convinge publicul că justiţia este influenţată de factorul politic şi că se află în faţa unei hotărâri judecătoreşti fără fundament, fără probe doveditoare, are rolul de a submina autoritatea judecătorească şi de a aduce atingere independenţei sistemului judiciar".
Lucrul într-adevăr şocant din acest comunicat de presă este însă următoarea afirmaţie: "Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti". Cu alte cuvinte, cine critică puterea judecătorească se poate aştepta de acum înainte la r