Ungaria s-a mişcat destul de repede şi suprataxarea companiilor din sectoarele energetice, telecom şi retail este deja aprobată. Acum nu mai rămâne decât să înceapă să colecteze banii. Dacă ar introduce măsuri identice, România ar putea strânge echivalentul a circa 1% din PIB.
Guvernul de la Budapesta face paşi rapizi pentru a se asigura că are suficienţi bani pentru a-şi finanţa deficitul, astfel că a aprobat deja noul sistem de taxe speciale pentru industriile energetică, telecom şi de retail, după ce în vară a introdus măsuri similare pentru bănci.
"Până în momentul în care vom reuşi să ieşim din probleme, mi se pare corect ca jucătorii cei mai importanţi din economie să îi ajute pe cei care se află încă în agonie", este dictonul pe care premierul maghiar Viktor Orban l-a folosit pentru a motiva introducerea suprataxărilor.
În total, Budapesta speră să strângă din aceste "taxe de criză" circa 582 de milioane de euro pe an. Dacă în România s-ar aplica aceeaşi metodologie pentru taxarea jucătorilor din retail, energie şi telecomunicaţii, numai de la companiile prezente în top 300 după cifra de afaceri în 2009 s-ar strânge circa 595 de milioane de euro, potrivit unei estimări realizate de ZF.
Suma ar putea "şterge" 0,6% din PIB din deficitul României (8,3% din PIB în 2009). Dacă luăm în considerare şi suprataxarea sistemului bancar, care ar mai aduce 395 de milioane de euro la bugetul de stat, suma s-ar ridica la echivalentul a 1% din PIB. Ungaria intenţionează să strângă 582 de milioane de euro pe an din suprataxarea retailului, telecomului şi energiei şi 700 de milioane de euro de la bănci.
Toată lumea este pentru suprataxare
Ungurii au aprobat planul privind aceste noi suprataxări cu 294 de voturi pentru, 44 împotrivă şi 12 abţineri. Companiile îşi vor putea însă deduce aceste taxe din imp
