Locul de întâlnire al montaniarzilor şi schiorilor a rămas de-a lungul vremii Cabana Postăvaru, un adevărat simbol al Braşovului şi parte a istoriei acestei staţiuni.

Pentru cei care ajung în masivul Postăvaru este imposibil să nu facă un mic popas la Cabana Postăvaru. Aproape că nu există om care să fi ajuns în Poiana Braşov şi să nu fi mers la Cabana Postăvaru. Un ceai fierbinte, o bere rece, un vin fiert, orice bei acolo parcă are alt gust. Iar dacă asta se întâmplă iarna, când zăpada scârţâie sub tălpi, iar Masivul Bucegi şi Munţii Piatra Craiului îţi fac cu mâna de peste vale, ai impresia că eşti într-un loc de poveste. În ultimele luni, lucrările de renovare au fost în toi, iar acum, cabanierii îi pot primi din nou pe turişti aşa cum se cuvine. Cabana este situată la o altitudine de aproximativ 1.604 metri şi a fost construită în anul 1883 de membrii Asociatiei Carpatine Ardelene SKV (Siebenbürgische Karpaten Verein), care o administrează şi în prezent. Aceştia au clădit-o prin forţe proprii, iar ulterior au extins-o, întrucât zona începuse să fie tot mai căutată de schiori şi nu exista un alt loc de campare în zonă. La acea vreme a fost singura clădire din Poiană, până ce zona s-a transformat într-o staţiune montană, fiind cea mai veche cabană din ţară, care încă mai funcţionează. La construcţia primului corp al cabanei, meşterii saşi şi unguri au muncit doi ani, din 2 aprilie 1881 până în 7 octombrie 1883. Până în 1935, a continuat construirea celorlalte corpuri, iar atunci Cabana Postăvaru a fost sfinţită şi a primit numele Julius Römer-Hütte, după numele primului preşedinte SKV Braşov, pe care-l poartă şi astăzi. Aceasta ar urma să devină un obiectiv important şi pe harta Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), care se va desfăşura în luna februarie a acestui an.

Salvată de la ruină

Actualii administratori ai ca