În anii următori, unii analişti cred că vom asista la consolidarea ponderii industriei în PIB în jurul nivelului de 28%, la o scădere a ponderii agriculturii spre 3-4% din PIB şi la o creştere a activităţilor din servicii peste 50% din PIB.
Evoluţia structurii economiei româneşti din ultimii zece ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub media UE, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată mare, ceea ce este benefic şi contribuie la îndeplinirea criteriilor de convergenţă reală spre zona euro, spun analiştii.
Pentru anii următori analiştii anticipează consolidarea ponderii industriei în PIB în jurul nivelului de 28%, scăderea ponderii agriculturii spre 3-4% din PIB şi creşterea activităţilor din servicii peste pragul de 50% din PIB.
În anii care au precedat criza, creşterea economică s-a bazat preponderent pe consum realizat pe datorie, iar ponderea serviciilor şi construcţiilor în PIB a urcat, în timp ce contribuţia industriei şi agriculturii a fost în declin.
Serviciile şi construcţiile au fost cele mai lovite de recesiune. Criza a adus declinul puterii de cumpărare prin scăderea salariilor, prin inflaţie, prin deprecierea leului şi scăderea creditării, iar cererea internă s-a contractat semnificativ, după cum au remarcat analiştii.
Agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012.
Pe de altă parte, în ultimii cinci ani industria şi-a majorat contribuţia la creşterea economică prin intermediul exporturilor, care au reuşit să contracareze scăderea cererii interne. Industria a ajuns anul trecut la 28,4% din PIB, creşterea ponderii nefiind surprinzătoare având
