Persoanele care trăiesc în concubinaj sunt parţial protejate: cel care rupe abuziv logodna plăteşte, dar bunurile nu sunt la comun. Din ce în ce mai mulţi copii se nasc din relaţii neoficiale. Sursa: SHUTTERSTOCK
În România, numărul celor care aleg să locuiască împreună fără a fi căsătoriţi este în creştere, în timp ce numărul cuplurilor care trec pe la Starea Civilă este în cădere liberă. Lipsa banilor, dar şi deschiderea societăţii faţă de convieţuirea după model occidental sunt principalele explicaţii.
Deşi adepţii concubinajului din România sperau ca noul Cod Civil, care a intrat în vigoare anul trecut, să legalizeze pe deplin convieţuirea pe termen lung, fără "forme", juriştii care au lucrat la proiect au considerat că românii nu sunt încă pregătiţi mental să accepte "căsătoria de probă".
Vinovatul moral al rupturii, bun de plată
"Concubinii" nu au prea multe drepturi, dar nici obligaţii, deşi noua lege instituie, totuşi, o oarecare formă de protecţie. Doi parteneri pot hotărî oricând să se logodească şi să se mute împreună, fără formalităţi, după ce-şi promit că se vor căsători. Ei trebuie să aibă 18 ani sau cel puţin 16, dacă au acordul părinţilor.
Logodna astfel încheiată (re glementată prin art. 266-270) este uşor de dovedit în faţa judecătorului cu martori sau înscrisuri (abonamente la utilităţi).
O noutate este faptul că partenerii care ies şifonaţi din relaţie au o variantă de "back-up". Cel care rupe logodna abuziv (de exemplu, comite adulter) şi decide să părăsească locuinţa comună este obligat să-i plătească "victimei" despăgubiri şi să-i restituie darurile "comune" primite în momentul logodirii şi pe parcursul convieţuirii.
Şi partenerul care l-a provocat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligat la despăgubiri.
Cum se împarte o casă comun
Un dez
