Lectura ziarelor şi cărţilor adevărate, nu virtuale, timpul liber petrecut în natură, cu oameni pozitivi, dar şi alimentaţia în cele mai liniştite momente ale zilei fac creierul mai rezistent la asaltul informaţional al lumii moderne.

Durerile de cap care ajung să te copleşească de la un punct încolo la serviciu, după ore în şir de fixat ochii în monitor, sunt un prim semnal de alarmă pe care îl transmite creierul că trebuie să schimbi ceva în viaţa ta. Altfel, suferă el – creierul – modificări care te pun în pericol pe termen lung.

O demonstrează statisticile din ultimii ani care arată că nici mai mult, nici mai puţin decât un european din trei suferă de afecţiuni neuropsihice. Adică de boli neurologice, cum sunt accidentul vascular cerebral şi demenţele Alzhei-mer şi Parkinson, ori de tulburări psihice – de la anxietate şi depresie, până la dependenţa de alcool şi de droguri sau psihoze.

Cum se defectează „aparatul de control“

Care este legătura? Ştim cu toţii că sistemul nervos central (creierul şi măduva spinării) controlează toate aspectele vieţii noastre, dar nu suntem instruiţi să gândim că toate aspectele vieţii noastre, fiecare pas pe care-l facem şi aliment pe care-l consumăm, au un impact definitoriu şi de durată asupra creierului nostru. Obişnuim să spunem, de exemplu: „Trebuie să ţin dietă şi să fac sport ca să încap în costumul de baie“. Dar prea puţini dintre noi conştientizează că mâncatul haotic şi nenatural, precum şi viaţa sedentară scurtează speranţa de viaţă sănătoasă şi activă a creierului.

Aşadar, chiar dacă avem norocul ca organismul să fie programat genetic să reziste mai bine unui stil de viaţă dezechilibrat, creierul nu se poate adapta la fel de bine şi, în consecinţă, apar probleme chiar la nivelul „aparatului de control“ al corpului.

„Creierul are o capacitate extraordinară de plasticitate, de sc