Cele 500-600 de tone de noroi alcalin şi metale grele, împrăştiate pe 40 km pătraţi, vor fi aduse de ploile din aceste zile în Dunăre, urmând să afecteze şi România, după ce vor fi trecut prin Serbia şi Bulgaria
Catastrofa ecologică din vestul Ungariei - soldată cu patru morţi şi 123 de răniţi, dintre care 61 spitalizaţi - ar putea avea efecte pe termen lung şi să afecteze inclusiv România, Bulgaria şi Serbia. Pe fondul ploilor abundente din aceste zile, noroiul roşu "se va răspândi mai rapid şi pe suprafeţe mai mari", avertizează organizaţia ecologistă World Wildlife Fund (WWF).
Directorul programului privind Dunărea al WWF, Andreas Beckmann, vede drept "aproape inevitabilă" contaminarea fluviului, deşi autorităţile ungare au anunţat că noroiul este toxic doar când, uscându-se, este dispersat în aer. Totuşi, cei 1,1 milioane de metri cubi scurşi din rezervorul de alumină al întreprinderii din oraşul Ajka (160 km vest de Budapesta) conţin apă puternic alcalină.
Contactul prelungit cu pielea poate provoca arsuri, iar înghiţirea ei poate pune viaţa în pericol. În ceea ce priveşte riscurile pentru faună, WWF consideră că toate vieţuitoarele sunt ameninţate. Uciderea a zeci de animale domestice de către valurile de noroi sunt o dovadă în acest sens. Ca măsură imediată, autorităţile au interzis folosirea apei din fântâni în cele trei judeţe cel mai grav afectate. Echipele de intervenţie apreciază că nivelul de alcalinitate al râului Marcal a scăzut deja, în timp ce râul Raba (afluent direct al Dunării) va suferi pagube mai mici.
Prin aruncarea de mortar şi îngrăşăminte chimice în albia râului Marcal se speră ca viteza de înaintare a noroiului roşu către Dunăre să fie încetinită, dar orice "întârziere" nu poate anula efectele de durată ale catastrofei. Dincolo de pericolele imediate, apele alcaline şi contaminate cu metale grele (arsenic, cadmium