Belgia a transmis ambasadelor din intreaga lume o nota diplomatica mai putin obisnuita. Scurta si concisa. "Daca cineva intreaba in legatura cu posibilitatea ca partea vorbitoare de franceza sa se desparta de cea vorbitoare de limba olandeza, raspunsul este NU", anunta Associated Press.
La peste patru luni de la alegerile generale, tara nu este condusa de un guvern pentru ca nici unul dintre partidele iesite pe primele locuri nu au reusit sa ajunga la un compromis politic. Belgia are 6,5 milioane de vorbitori de olandeza si patru milioane de francofoni.
Bariera lingvistica marcheaza si diferentele economice. Intre cele doua regiuni, Flandra si Valonia, exista decalaje vizibile: Flandra pretinde ca aduce la bugetul federal cu 10 miliarde de euro mai mult decat valonii (valonii zic ca doar doua), ca productivitatea muncii este cu 20% superioara, cifra somajului este la jumatate, ca atrage mult mai multi investitori straini, ca portul Anvers al doilea din Europa poate fi o capitala mult mai legata de lume decit Bruxelles.
Acum sondajele arata ca o majoritate din ambele regiuni, opt din zece cetateni intrebati cred ca Belgia va exista si in urmatorii zece ani, dar peste 50% cred ca regatul in forma sa actuala nu va mai dura pina in 2050. La fel ca in urma cu zece, douazeci de ani, populatia e constienta ca sunt probleme, dar e de acord cu aminarea deciziei.
Belgia a transmis ambasadelor din intreaga lume o nota diplomatica mai putin obisnuita. Scurta si concisa. "Daca cineva intreaba in legatura cu posibilitatea ca partea vorbitoare de franceza sa se desparta de cea vorbitoare de limba olandeza, raspunsul este NU", anunta Associated Press.
La peste patru luni de la alegerile generale, tara nu este condusa de un guvern pentru ca nici unul dintre partidele iesite pe primele locuri nu au reusit sa ajunga la u
