În prezent, producătorii de medicamente sunt nevoiţi să îşi revizuiască planurile investiţionale chiar şi în fiecare an, în condiţiile în care acestea sunt realizate în mod obişnuit pe o perioadă de trei-cinci ani, spune Efthymios (Makis) Papataxiarchis, director general Johnson & Johnson România şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Ca o consecinţă a lipsei de predictibilitate pe termen mediu şi lung, chiar dacă România este o piaţă atractivă pentru companiile farmaceutice prin prisma numărului de locuitori şi a potenţialului de creştere, companiile sunt precaute când vine vorba de investiţii viitoare. ”Nu luăm în discuţie părăsirea pieţei, vrem să contribuim la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, dar nu suntem în situaţia de a face investiţii de amploare în ritm susţinut până ce nu vom fi confortabili cu legislaţia şi nu vom beneficia de stabilitate”, detaliază Papataxiarchis temerile industriei. Investiţiile producătorilor de medicamente sunt de oridnul zecilor de milioane de euro pe an.

Cu toate că este un domeniu dintre cele mai dinamice în România, care a raportat rezultate financiare pozitive în ultimii ani, piaţa farmaceutică a făcut anul trecut un pas înapoi. După creşteri procentuale de două cifre de la an la an, industria de medicamente a raportat o scădere de 0,9% în euro în T3 2012 (în lei, a înregistrat o creştere de 5,2%), potrivit datelor companiei de analize şi studii de piaţă Cegedim România. Jucătorii au acuzat claw-back-ul ca fiind unul dintre motivele scăderii.

Clawback este o taxă specifică farmaceuticii ce se aplică vânzărilor producătorilor de medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate şi pentru serviciile de dializă. Concret, ea se aplică la totalul vânzărilor ce depăşesc bugetul alocat pentru medicamente şi se calculează trimestrial. Scopul taxei es