Laudatio

în APOSTROF nr. 4, "Dosarul" cuprinde discursurile rostite la solemnitatea ce a avut loc la 6 martie, în aula Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa profesorilor Matei Călinescu şi Marco Cugno. Două personalităţi nu doar unanim apreciate pentru opera şi activitatea lor didactică, ci şi iubite - lucru rar în divizata noastră lume literară. Ceea ce e în mod special impresionant în întregul dosar e că, în pofida tipicului solemn-academic, această admiraţie - afecţiune - recunoştinţă pentru Matei Călinescu şi pentru Marco Cugno impune eliminarea clişeelor encomiastice şi dă o căldură vibrantă paginilor. Recapitulînd, în discursul lui de Laudatio, biografia intelectuală a lui Matei Călinescu şi principalele volume ce o jalonează, Ştefan Borbély insistă asupra eseurilor teoretice şi a cărţilor ce analizează din perspective noi autori precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran sau Matei Caragiale, dar trece cu vederea talentul excepţional de prozator şi poet al profesorului de la Bloomington. Tot ce a scris Matei Călinescu, de la studii erudite la memorialistică, poartă marca acestui talent care te face să-l citeşti cu participare, să comunici firesc cu autorul, care-ţi vorbeşte parcă ţie anume. Neputînd fi prezent la ceremonie, Matei Călinescu a trimis un text confesiv, în care aminteşte vechile lui legături cu universitatea clujeană (aici a obţinut în urmă cu 36 de ani titlul de doctor în literatură comparată, cu o teză condusă de prof. Liviu Rusu), de marea prietenie cu Adrian Marino şi soţia acestuia, Lidia Bote, de numeroşii scriitori-universitari clujeni, din generaţii diferite de care se simte apropiat. Acest mesaj e precedat de lecţia inaugurală Lectura şi scrisul, o sinteză a concepţiei lui Matei Călinescu despre profesia sa: "Am înţeles în cele din urmă, că arta scrisului şi arta lectu