O tragicomedie pentru vremuri de criză: „Othello şi prea-iubita lui Desdemona“, un spectacol de teatru fizic, despre gelozia oarbă, „rizibilă şi totodată teribilă“. După „Romeo şi Julieta“ şi „Hamlet“, Teatrul de Mişcare Studio M din Sfântu Gheorghe a propus, la începutul lunii mai, un alt spectacol shakespearian, în regia lui Mihai Măniuţiu şi coregrafia lui Péter Uray.

Balet. Amulete şi podoabe africane. Muzică de jazz, un Iago la puterea trei, ipostaziat de Peter David, Attila Nagy, Laszlo Szekrenyes, care cântă, pe ritmuri de blues: „De-l urmez pe Othello, / Nu mă slujesc decît pe mine însumi./ Nu din iubire stau pe lîngă el,/ Ci mă prefac doar pentru scopul meu". Othello şi Desdemona sunt jucaţi, în spectacolul în limba maghiară supratitrat în română, de doi fraţi, Andras Gyorgyjakab şi Eniko Gyorgyjakab, fiecare interpretând excelent, separat şi împreună, jocul fizic de-a şoarecele şi pisica, uneori brutal şi icnit, alteori de-o tandreţe nesfârşită.

„Mult noroc în pat - tuturor!"

Actorii, îmbrăcaţi modern, cântă şi dansează pe ritmuri de jazz, blues sau africane, pe muzica semnată de Şerban Ursachi. În viziunea scenografică a lui Adrian Damian mai apar în scena goală „un tonomat" de muzică, trei maşini de jocuri mecanice, un aparat de respirat. Actorii, în costume şi pălării, defilează în paşi de step, iar în coregrafia lui Péter Uray, Desdemona face chiar şi exerciţii de box, cu mănuşi specifice, primindu-şi „salvarea" aerosolilor din care va trage cu nesaţ dintr-un imens pachet-cadou, legat cu funde.

Şi totuşi, Desdemona e-o răzvrătită care „şi-a legat frumuseţea, vraja/ Şi datoria, de-un străin hoinar/ Şi de-un zănatic fără căpătâi" - maurul Othello. Mai avem şi judecăţi de valoare feministe la adresa îngustimii bărbaţilor care merită încornoraţi. Mai mult chiar, în altă scenă ilară, Desdemona „va fi armăsărită de un armăsar sălb