În contrast cu apelul preşedintelui Băsescu la „realism" BNR sugerează că cel mai important este să ne asumăm o ţintă, fie că vom reuşi sau nu să o îndeplinim.
Convergenţa către euro poate reprezenta o şansă pentru reformarea economiei şi societăţii româneşti ţinând loc de program de guvernare. În acest context, data de la care românii vor putea plăti cu moneda europeană trece pe planul doi ca importanţă, sugerează oficiali ai BNR. „Este foarte posibil să nu putem intra în mecanismul ratelor de schimb în 2012. Obiectivul de aderare la euro în 2015 trebuie să rămână însă ca semnal politic. O amânare cu cel mult doi ani nu ar fi o problemă, dar cu condiţia ca aceasta să reflecte o calitate crescută a ajustărilor", spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. Preşedintele Traian Băsescu criticase voalat poziţia BNR când a lăsat de înţeles că 2015 nu mai este o dată realistă pentru adoptarea euro, însă a subliniat că România trebuie să se ţină de programul de convergenţă. „În ceea ce priveşte moneda euro, trebuie să rămânem ferm angajaţi pe acest drum... România trebuie să-şi stabilească o dată realistă de aderare la moneda euro, ţinând cont de nevoile ţării noastre de dezvoltare, dar şi de nivelul de pregătire a economiei româneşti pentru a trece la moneda unică europeană", a spus şeful statului.
Lazea despre români: „Mai puţină muncă, mai multă distracţie"
Pe lângă criteriile de convergenţă nominală care vizează nivelul deficitelor, inflaţia, dobânzile şi cursul de schimb, ţara noastră ar trebui să treacă şi prin schimbări importante de mentalitate pentru a adopta în condiţii optime moneda europeană. Doar în acest fel ar putea fi evitată o criză de genul celei prin care trece Grecia, ţară care a adoptat euro fără a fi pregătită în întregime. „În zona euro avem azi două civilizaţii, cea germano-baltică, favorabilă unei inflaţii reduse,
