Alegerile parlamentare din Olanda, programate pe 12 septembrie, ar fi putut aduce României un răspuns cheie pe aderarea la Schengen. Olandezii vor mai răspunde însă prin votul lor la decizii istorice pentru zona euro mai ales că lupta electorală este foarte strânsă între liberali - sprijiniţi şi abandonaţi de extremişti anti europeni, duşmani ai europenilor din est - şi socialişti, parteneri nu tocmai comozi pentru planurile Bruxelles-ului şi ale Berlinului.
Partidul liberal olandez, formaţiune pro-afaceri condusă de premierul Mark Rutte și socialiștii de stânga sunt „umăr la umăr" înaintea alegerilor parlamentare din 12 septembrie, arată două sondaje de opinie date publicităţii în acest weekend, şi citate de Reuters.
Un stat cu politici fiscale conservatoare, Olanda este considerată un membru al nucleului dur al zonei euro, dar nemulţumirile politice premergătoare votului acuză costul ridicat al salvării euro și presiunea măsurilor de austeritate asupra economiei naţionale.
Coaliţia liberalului Rutte a impus reduceri bugetare pentru a aduce deficitul Olandei sub 3% până în 2013 aşa cum cer noile reguli europene.
Partidul Socialist se opune însă măsurilor de austeritate și vrea mai mult timp pentru a atinge acest obiectiv bugetar
În acelaşi timp Geert Wilders care conduce partidul anti-imigrație PVV a declarat că doreşte ca Țările de Jos să părăsească zona euro și Uniunea Europeană.
Indiferent de partid câștigă cele mai multe locuri în Parlament va fi nevoie de negocieri care se aşteaptă să dureze „săptămâni, dacă nu chiar luni", notează Reuters, pentru formarea unei coaliţii.
