Daca Romania ar intra maine in Uniunea Europeana, acest lucru ar echivala cu disparitia de pe mesele romanilor a laptelui, legumelor, mezelurilor sau oualor de provenienta autohtona. La fel, painea ar fi rapid europenizata, avand in vedere ca faina ar proveni in cea mai mare parte din import, iar porcul romanesc ar deveni cel mult un animal de interes turistic.
Acest scenariu devine posibil in momentul in care pui fata in fata actuala structura a economiei romanesti si normele europene pe care produsele agroalimentare trebuie sa le respecte pentru a putea fi comercializate pe marea piata unica europeana.
Normele in cauza nu sunt foarte dure si urmaresc in primul rand protejarea consumatorului, problema este plugul tras de boi cu care inca "se face agricultura" in Romania. In 15 ani, nu s-a schimbat nimic esential.
Ultimul recensamant agricol arata o intepenire in cifre naucitoare: aceleasi patru milioane si jumatate de gospodarii taranesti care produc numai ca sa supravietuiasca de la o zi la alta, randamente la jumatate cat cele din Europa, numai 1% dintre detinatorii de terenuri au in proprietate suprafete de peste 10 ha, pretabile la exploatatii agricole performante.
Sa ai un tractor sau o combina este semn de prosperitate excesiva, avand in vedere ca intreaga suprafata agricola a tarii, de aproximativ 14 milioane de hectare, este arata cu mai putin de 200.000 de tractoare si aproape 10.000 de combine. Din care aproximativ 80% sunt mai vechi de 10 ani.
Fara sisteme de irigatii, fara linii de colectare, prelucrare si comercializare a produselor, obtinerea de profit de pe urma lucrarii pamantului devine o chestiune in care cel mai greu cuvant il are Dumnezeu.
Aparent paradoxal, aceasta situatie incredibila, care condamna practic Romania la dependenta de importurile de alimente si produse agricole
