La jumatatea lunii noiembrie 2003, Universitatea de Vest din Timisoara a sarbatorit 70 de ani de invatamint artistic. Facultatea de Arte, al carei decan este Dumitru Serban, se bucura de putina vreme si de un sediu nou, cu dotari excelente. De asemenea, noua scoala de arte vizuale de la Timisoara se leaga de numele sculptorului Dumitru Serban.
Domnule Dumitru Serban, cu permisiunea dumneavoastra, as dori sa incepem aceasta discutie printr-o incercare de refacere a traseului profesional. Cum ati incepe povestea carierei dumneavoastra?
Ar trebui sa spun foarte multe lucruri, dar voi incerca sa-mi vizitez trecutul in doar citeva cuvinte. In 1977 am absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ – sectia Sculptura – la Bucuresti. Prin repartitie, am devenit profesor la Liceul de Arte Plastice din Turnu Severin, unde, o data ajuns, am indrumat artistii sa obtina studiouri de creatie – primind cladirea fostului penitenciar care se desfiinta. Dupa un an m-am transferat la Arad. In 1979, cu ajutorul factorilor de decizie locali si al UAP, am initiat Simpozionul National de Sculptura de la Casoaia, care a avut in urmatorii ani 7 editii. In paralel, am organizat desfasurarea simpozioanelor in Arad (Malul Muresului), apoi la Macea, Ineu si Buteni, toate avind cite 2 editii. Aici au participat artisti cu nume de seama din tara si strainatate, creind mari colectii de sculptura contemporana. In 1981 am devenit membru al UAP din Romania.
Pe atunci functionam ca director la Scoala Populara de Arta. Bineinteles, a trebuit sa fiu inscris in partidul politic. Datorita ideilor mele inovatoare si constructive, in mai putin de un an, am intrat in conflict cu autoritatile si am hotarit sa-mi dau demisia din invatamint. Apoi, ales ca lider al artistilor aradeni, am organizat si coordonat numeroase expozitii si bienale nationale, cum
