Vanzarea grupului Rompetrol catre KazMunaiGaz, care l-a facut pe Dinu Patriciu cel mai bogat roman - singurul din topul Forbes, nu ar fi fost posibila fara sprijinul unor importanti oameni politici care au fost la putere in ultimii 10 ani.
De la privatizarea rafinariei Petromidia, in 2000 - la sfarsitul guvernarii CDR, si transformarea datoriilor istorice in obligatiuni, in 2003 - in timpul guvernarii Nastase, si pana la scoaterea de sub monitorizare a Rompetrol Rafinare, la inceputul lui 2007 - in timpul guvernarii Tariceanu, semnaturile sau acordul tacit al unor inalti demnitari au avut o contributie semnificativa la crearea cele mai mari averi din Romania.
Istoria incepe in 2000, cand fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS), condus la acea vreme de Radu Sarbu, si Rompetrol Group (Olanda) au semnat contractul de privatizare a combinatului petrochimic Petromidia Navodari, care se afla atunci in faliment, dupa o tentativa de privatizare esuata cu grupul turc Akmaya. Tranzactia s-a ridicat la 615 mil. $, insa pretul platit de Rompetrol pentru pachetul majoritar de actiuni al Petromidia a fost de 50,5 mil. $. Rompetrol a platit doar banii pe actiuni nu si datoriile, asa cum se angajase la privatizare, dar noul guvern PSD nu i-a luat rafinaria inapoi, ci in 2003 i-a dat o noua reesalonare, pe sapte ani, adica pana in 2010, inclusiv pentru noi datorii facute in perioada 2000-2003.
Datoriile istorice, de 571 mil. euro, au fost transformate in 2003 in obligatiuni, printr-o ordonanta de urgenta semnata de premierul Adrian Nastase si de ministrul finantelor Mihai Tanasescu, fiind modificat si contractul de privatizare cu APAPS, care era condus de Ovidiu Musetescu. Conversia obligatiunilor a permis Rompetrol sa investeasca in modernizarea si majorarea capacitatii de productie a Petromidia. Ordonanta a fost adoptata in Parlament in aprilie 2004, fi