Dupa cinci saptamani de negocieri esuate in vederea formarii unui nou guvern in Belgia, crestin-democratul flamand Yves Leterme a demisionat din functia de premier.
Regele Albert al II-lea are de acum trei optiuni: fie sa conduca personal noi negocieri, fie sa insarcineze cu dezamorsarea crizei unul sau mai multi "intelepti", fie sa numeasca un nou "formator" al guvernului, daca estimeaza ca acesta are sanse de reusita.
Alegerile din 10 iunie au aratat aspiratiile diametral opuse ale celor doua comunitati belgiene. Flandra, cea mai bogata regiune, unde traiesc 60 la suta dintre cele 10 milioane de belgieni, a votat masiv pentru partidele care sustin o Belgie "confederala", iar cele 4,5 milioane de francofoni din Valonia si Bruxelles au votat pentru formatiunile care au promis sa le "apere" in fata revendicarilor flamande.
Crestin-democratii continua sa sustina ca Yves Leterme, care a obtinut cele mai multe voturi la 10 iunie, este cel mai potrivit pentru functia de premier, pentru ca reprezinta majoritatea alegatorilor flamanzi. Acesta nu a reusit insa sa castige increderea francofonilor.
Cotidianul "De Standaard", apropiat crestin-democratilor, avertizeaza ca, daca nu se ajunge la un dialog, "exista riscul unei radicalizari, in special in partea flamanda", evocand chiar spectrul unei divizari a Belgiei.
Dupa cinci saptamani de negocieri esuate in vederea formarii unui nou guvern in Belgia, crestin-democratul flamand Yves Leterme a demisionat din functia de premier.
Regele Albert al II-lea are de acum trei optiuni: fie sa conduca personal noi negocieri, fie sa insarcineze cu dezamorsarea crizei unul sau mai multi "intelepti", fie sa numeasca un nou "formator" al guvernului, daca estimeaza ca acesta are sanse de reusita.
Alegerile din 10 iunie au aratat aspiratiile diametral opuse ale celor doua comunit
