Avram Iancu, Emil Racoviţă (fondatorul biospeologiei) sau Hermann Oberth (unul dintre părinţii fondatori ai astronauticii) sunt trei personalităţi istorice care s-au „luptat” să-şi ofere numele, unui obiectiv economic important pentru Transilvania, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. De ce este potrivită denumirea „Avram Iancu” ? Am citit cu interes argumentaţia dlui. Traian Almăşan, despre cele trei variante, cu implicaţiile istorice, naţionaliste, de bun simţ şi respect reciproc între comunităţiile din Ardeal, cât şi consideraţiile sociologului Vasile Dâncu, care a agreat ideea organizării unei dezbateri publice şi a unui nou studiu în care să opineze diferiţi clujeni, cu diferite propuneri. Din start trebuie să vă spun că din perspectiva cultural-istorică, denumirea de Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” nu este o idee rea. Nu cred că trebuie să fim timizi şi să ne ascundem istoria, aşa cum sunt convins că germanii nu-şi vor schimba prea curând imnul, „Deutschland über alles” iar francezii celebra „La Marseillaise” două cântece războinice care nu fac rabat la însângerările adversarului. Nimeni nu va alerga maghiarii prin aeroport cu puşca Iancului aşa cum sunt convins că extrem de puţini turişti străini din Budapesta ar şti cu adevărat cine este Avram Iancu. Sigur că pentru o elită intelectuală ungară, cât şi pentru comunitatea maghiară din Ardeal, această alegere nu este tocmai îmbucurătoare. Susţinerea unei astfel de denumiri se datorează în primul rând stării culturale şi sociale a locuitorilor din nordul Transilvaniei, care au un profund ataşament faţă de tradiţie, cu toate faţele ei, Avram Iancu reprezentând simbolul românismului. Celor ce au opinat despre cultura ardeleană, care în loc să se claustreze într-un provincialism sterilizant, ar putea să ia în consideraţie şi alte căi de cunoaştere, cu alte scări de valori decât ale sale, le aduc aminte că s