Deciziile Curţii Constituţionale seamănă din ce în ce mai mult cu rezultatele sondajelor de opinie. Atunci când cifrele sunt defavorabile unui partid, oficialii şi susţinătorii acestuia înjură agenţia de sondaje, o critică de amatorism, că e vândută, că face jocuri murdare etc. Uneori contestă sondajele in corpore, ca fiind o pseudoştiinţă, cer punerea în afara legii. Dimpotrivă, corifeii partidelor cu scoruri bune nu contenesc să laude profesionalismul, caracterul obiectiv ştiinţific etc. Pe vremea când lucram într-o astfel de agenţie, mă amuzam să colecţionez zicerile aceloraşi persoane la momente diferite. Puţini erau cei care ne tratau egal, indiferent că-i aranjau sau nu rezultatele publicate, iar acestora le port un deosebit respect.
Decizia Curţii Constituţionale care declară drept neconstituţionale cinci dintre modificările conţinute în proiectul de revizuire transmis de preşedinte, deşi are caracter consultativ, i-a nemulţumit pe susţinătorii acestuia. Mai ales deja celebrul articol 44 (cel cu prezumarea caracterului licit al averii dobândite) a suscitat numeroase luări de poziţie. Valuri de critici s-au abătut zilele acestea în paginile ziarelor şi ale blogurilor, judecătorii CC fiind trataţi de-a dreptul drept infractori (cel puţin aşa se înţelege, din moment ce au complici); un oficial al ANI o califică drept „o invitaţie pentru infractori"; primul-ministru e ceva mai rezervat („discutabilă şi ciudată"). Evident, PSD a calificat decizia drept corectă, deşi nu m-aş fi aşteptat din partea unui partid de stânga să fie atât de grijuliu cu dreptul la proprietate, calificat drept moft de către actualul preşedinte de onoare al partidului.
Cu ce a greşit Curtea Constituţională? Motivarea nu a fost încă publicată, dar textul comunicatului de presă mi se pare limpede: „Eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivi
