Absolvent a trei facultati, ajuns la venerabila virsta de 80 de ani, Emil Mihailescu s-a decis sa-si publice lucrarea de licenta, pe care o considera de mare folos. Daca nu, macar sa fie acceptat intr-un cabinet sa dea o mina de ajutor. "Mai am de trait si nu vreau sa traiesc degeaba", spune batrinul Ajuns la venerabila virsta de 80 de ani, dupa o viata petrecuta in bancile facultatilor si la cabinetul de stomatologie, profesorul Emil Mihailescu vrea sa fie in continuare util societatii. Singur-singurel, cit e ziulica de lunga spune ca se gindeste ce-ar putea sa faca sa-si ajute semenii. Demult i-a venit ideea de a-si publica lucrarea de licenta, pe tema tulburarilor de memorie si nevroza astenica, considerind-o de mare folos. Dar n-are pe nimeni in preajma care sa-l indrume si sa-l sustina. "Profesorii mei au spus, la vremea aceea, ca este completa, si mai ales aduce noutati in domeniu. Sint 48 de cazuri de pacienti prezentate, si o analiza in amanunt", argumenteaza autorul. Iar daca lucrarea nu prezinta interes, macar sa-l accepte un medic sa dea o mina de ajutor la un cabinet de psihologie. Batrinul este convins ca informatiile pe care le-a adunat in timpul celor trei facultati absolvite in anii '50, plus cele adunate din cartile de specialitate, ar putea fi exploatate. Mai ales ca Dumnezeu il va mai lasa pe pamint citiva ani buni, si nu vrea sa-i traiasca degeaba. "Cu Dumnezeu stau bine, sint credincios, si pina la 90 de ani sigur traiesc". Emil Mihailescu este absolvent al Facultatii de Filosofie, cit si a Facultatii de Pedagogie din cadrul Universitatii C.I.Parhon Bucuresti. A fost repartizat la centrul de re-educare din capitala, dar n-a rezistat decit patru ani. A inceput a treia facultate: Medicina la institutul din Bucuresti, unde a obtinut specializarea stomatologie. Dupa absolvire a ajuns medic intr-un satuc de linga Bacau. "Oamenii ma placeau foarte tare