Guvernantii, in afara de taierile de pensii si salarii, de maririle de taxe si impozite si de concedieri, nu vorbesc deloc despre solutii concrete, nu expun planuri convingatoare, nu aduc argumente credibile. Livreaza doar o suma de "daca" pe care nu poti construi nimic sigur. De un timp, cam de cind criza economica si-a aratat pe meleagurile noastre fata ei fara nici un fard, am impresia ca lumea romaneasca si-a pierdut definitiv orice urma de transparenta, de coerenta si de logica - presupunind ca a avut vreodata asa ceva in postrevolutionaritate. Si, tot mai acut, am senzatia ca traim pe un butoi de pulbere, gata sa explodeze in orice moment. Confuzie si ceata, mult zgomot, adesea pentru nimic, agresivitate enorma (acuzatii, razbunari, vinatori si vinati), viitor imprevizibil in buna parte, dar cu siguranta negru - cu astfel de cuvinte as portretiza rapid realitatea de azi de la noi. Ca si majoritatea cetatenilor acestei tari, imi doresc, daca nu o depasire cit mai rapida a crizei sau o atenuare a ei, macar o actiune limpezitoare venita de la "actorii" foarte importanti ai scenei nationale: guvernanti, legislatori, presa. Adica sa ne spuna ei pe sleau cit si cum va dura criza, ce va insemna ea pentru tara si pentru populatie etc. De la majoritatea celor dintii - adica cei care joaca, de fapt, rolurile principale - pare din ce in ce mai sigur ca e o naivitate sa speri ca isi vor lua cu adevarat in serios misia. Guvernantii, in afara de taierile de pensii si salarii, de maririle de taxe si impozite si de concedieri, nu vorbesc deloc despre solutii concrete, nu expun planuri convingatoare, nu aduc argumente credibile. Livreaza doar o suma de "daca" pe care nu poti construi nimic sigur, care nu inseamna pina la urma mai nimic: "daca va creste PIB-ul, daca va spori numarul angajatilor si daca se vor colecta suficienti bani de la taxe si impozite, se va renunta la taier