Dacă la recensământul european „Euro Census 2011“, ce se desfâşoară în aceste zile şi în România, locuitorii vor fi număraţi după voia primarilor, populaţia ţării ar putea să crească statistic.
„Căpşunarii" au însemnat salvarea familiilor rămase în ţară, dar şi a unei bucăţi din buget. Autorităţile centrale au scăpat de câteva mii bune de ajutoare sociale ce ar fi trebuit probabil plătite pentru familii ale celor plecaţi, care nu ar fi reuşit să totalizeze din câştigurile proprii venitul minim garantat de stat. La nivel local, pur şi simplu s-a schimbat faţa a numeroase comune de unde localnicii au migrat în grupuri: au apărut case mari, dotate cu toate utilităţile unei locuinţe din secolul al XXI-lea, iar primăriile au încasat mai multe taxe din aceste noi imobile ridicate din remitenţele „căpşunarilor". Totalul sumelor trimise în ţară de românii plecaţi la muncă a fost de aproximativ 6,6 miliarde de euro, în 2008. Şi mai există un aspect: civilizarea localităţilor de unde s-a plecat masiv, schimbarea comportamentală, chiar dacă acolo trăiesc doar copiii sau părinţii „căpşunarilor".
Este un detaliu surprins foarte bine de primarul unei astfel de omune, Gura Şuţii, din judeţul Dâmboviţa. Comuna cuprinde două sate, Gura Şuţii şi Sperieţeni. Din primul sat au plecat mai puţini, dar de la Sperieţeni au migrat peste 30% din oameni, şi asta se vede pe uliţă. „Plecarea asta a fost de bun augur, a crescut nivelul de trai din comună, dar a crescut şi nivelul de civilizaţie", spune primarul Dinu.
Nefericirea primarilor cu „căpşunari"
De două săptămâni, toată povestea cu „căpşunarii" s-a transformat într-o mare durere de cap pentru primari. Mai precis, de când au aflat că toţi consătenii plecaţi în străinătate de mai mult de 12 luni nu vor mai fi număraţi în populaţia localităţii lor, ci în ţara-gazdă. Este principiul fixat prin regulamen
