Psihologii îndrăznesc să spună că felul în care criticăm pe cineva este o artă în sine. Trebuie să recunoaştem că folosim constant arma criticii, atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. De cele mai multe ori, persoana care suportă critica devine brusc defensivă şi nu reacţionează aşa cum ne-am dori. Psihologii au oferit însă şi soluţii pentru ca mesajul nostru critic să fie bine primit şi, mai mult, să determine „destinatarul” să se comporte aşa cum ne-am dori. În celebra sa carte „Inteligenţa emoţională”, Daniel Goleman oferă patru idei de „optimizare” a criticii.

Criticaţi… la obiect

Atunci când criticaţi, identificaţi o problemă semnificativă pentru ceea ce vă deranjează la persoana respectivă. Daniel Goleman susţine că „pe oameni îi demoralizează să audă doar că greşesc ceva fără să afle exact ce anume, pentru a putea modifica situaţia”. Ca atare, concentraţi-vă asupra unor date precise, menţionaţi ce a făcut bine şi ce a făcut prost şi încercaţi să evitaţi comentariile indirecte şi evazive. Goleman indică următorul algoritm: „spuneţi exact care este problema, ce anume nu vă convine, ce aţi simţit şi ce poate fi schimbat”.

Oferiţi soluţii

Acesta ar fi pasul ce închide algoritmul prezentat anterior. Critica trebuie să indice o cale de rezolvare a problemei. În acest fel ea se transformă din ceva distructiv în ceva extrem de util şi constructiv. În cazul în care nu oferiţi soluţii, cel care primeşte critica rămâne frustrat, demoralizat şi demotivat. Oferind soluţii, deschideţi posibilitatea spre rezolvarea problemei care vă su-pără.

Fiţi prezenţi

Daniel Goleman atrage atenţia că atât criticile, cât şi laudele „sunt mai eficiente atunci când sunt făcute faţă în faţă, între patru ochi”. Ca atare, evitaţi să criticaţi şi să lăudaţi în scris. Dacă o faceţi în scris, comunicarea va fi impersonală, ia