Totalul datoriei externe a României era la finele lui 2011 de 98,4 miliarde de euro sau 5.000 de euro de român, a declarat ieri Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).
Din această sumă, aproape jumătate de "gaură" a fost făcută după aderarea României la Uniunea Europeană.
"Este mai preferabil pentru o ţară să atragă fluxuri de capital negeneratoare de datorie externă decât fluxuri generatoare de datorie externă. Practic, fluxurile importante care nu generează datorie externă sunt trei. Vorbim de investiţii străine directe, de transferurile private şi de fondurile europene. De partea cealaltă, fluxurile care generează datorie externă se creează din datorie privată sau guvernamentală. Din acest total de 98,4 miliarde de euro, după momentul aderării României la Uniunea Europeană creşterea acestei datorii externe a fost de circa 57 miliarde de euro. Deci în 5 ani ne-am împrumutat de 57 miliarde de euro, iar tot în aceşti cinci ani cele trei componente negeneratoare de datorie au adus în ţară circa 50 miliarde de euro”, a spus Lazea.
Mai exact, creditele private sau de stat au fost balansate de investiţii, exporturi şi fonduri europene, însă problema este că în continuare există un dezechilibru şi se acumulează mai multă datorie decât se produce valoare. "Ideea este cum să facem ca fluxurile negeneratoare de datorie să devină mai mari decât celelalte", a explicat Lazea.
25.000 de euro pe contribuabil
Analistul Ilie Şerbănescu spune că, deşi 5.000 de euro pe cap de locuitor nu e o sumă mare comparativ cu statele occidentale, în mod normal ar trebui să se calculeze pe cap de contribuabil, iar aşa ar veni 25.000 de euro pe fiecare contribuabil. Deşi şi această sumă este relativ mică, problema ţării noastre este că raportată la o unitate de produs intern brut, aceasta e "îngrozitor de mult". "În p