Este bibliotecară în cadrul Bibliotecii Judeţene de 24 de ani de zile. S-a apucat de pictat în urmă cu 30 de ani. La început, ca toată lumea, amator. Picta destul de bine, se gândeşte acum
Chiar la un moment dat, îşi aminteşte, profesorul de desen nu a vrut să îi ia o pictură la concursul naţional pentru că nu a crezut că este cu adevărat făcută de ea.
Au trecut anii, a urmat şcoli de profil (Şcoala Populară de Artă din Tulcea, sub îndrumarea profesorului Traian Oancea, iar mai apoi Facultatea de Arte de la Constanţa, din cadrul Universităţii Ovidius) şi a ajuns deja un nume în lumea artistică din Tulcea şi nu numai.
A pictat pentru linişte sufletească
După ce a terminat liceul, a vrut să dea la Facultatea de Medicină. În primul an a luat notă prea mică, iar în al doilea a întârziat la examen. Pur şi simpl n-a fost să fie, se gândeşte acum. Atunci, însă, a fost atât de afectată, încât nu vroia să iasă din casă. Stătea la interior şi picta.
„Cred că îmi era ruşine să văd pe cineva. Am stat în casă mult timp, timp în care am pictat. Cred că a fost soluţia mea pentru a mă echilibra pe interior“.
A început să picteze orice. Era inspirată de absolut tot: natură, obiecte, oameni şi toate gesturile lor. Încerca să transmită, prin pictură, o frază, o idee, un mesaj.
A început mai apoi să lucreze în aer liber, la vedere. O colegă a sfătuit-o să se apuce de pictat „profesionist“, să intre la şcoala de artă populară: „Eu eram mai mult autodidact, încercam să fac totul bine, să învăţ în permanenţă. Dar şcoala de artă populară, unde am învăţt alături de profesorul Traian Oancea, a fost o experienţă interesantă“, mai spune Aftinia Vasile.
Prima expoziţie personală a avut loc în 1990, tot la parterul Bibliotecii Judeţene, acolo unde a vernisat şi „Epopeea Dobrogei în Artă“.
Transformă manifestările urâte
De cele mai multe
