Proiectul prezentării unor modele ale Şcheiului de altădată continuă la Muzeul de Etnografie, ieri fiind deschisă publicului bra-şovean a doua parte a expoziţiei „Şcheieni şi albumul lor de familie”. De această dată, expoziţia se leagă de numele artistului autodidact Dan Despan, care provine din vechea familie de şcheieni Zavici, dar prezintă şi familia Minervei Veturia Condrea, precum şi pe Vasile Pitiş Jepu. Expoziţia „Şcheieni şi albumul lor de familie” (II) evidenţiază importanţa unor elite ale Braşovului care au avut legătură cu Şcheiul, prin origine sau preocupări. Albumul de familie păstrat de aceştia schiţează portrete semnificative, biografii şi destine, care s-a dezvoltat într-o lume de sorginte tradiţională şi totuşi modernă ca viziune, educată cu respect pentru valorile intelectuale cu urme meritorii până astăzi.

Singurul meşter plăpumar autorizat din ţară

era din Şchei

Vasile Pitiş Jepu, meşterul plăpumar din Şchei, prezentat în expoziţie, a fost singurul plăpumar din ţară autorizat, cu drept de a lucra în toată ţara. Fiica lui, Sfetea Maria, azi în vârstă de 84 de ani, povesteşte că, „altădată, meseria de plăpumar era la mare căutare, deşi acum a dispărut”. Tatăl acesteia, în atelierul său de Pe Tocile, a învăţat generaţii întregi cum să coase plăpumi, inclusiv pe fiica lui, care şi astăzi ştie secretul acestui meşteşug. Puţini sunt cei care ştiu că meşterul şcheian este cel care a cusut plăpumi inclusiv pentru arhiducesa Ileana (fiica cea mică a Reginei Maria), iar plăpumile sale erau la mare căutare în magazinele de lux ale Braşovului de la începutul secolului trecut. Tot el este cel care a învăţat-o şi pe Furnică Maria cum să deprindă acest meşteşug.

Familii cu rădăcini

adânci în Şchei

O altă familie prezentată în expoziţie este cea a lui Dan Sorin Despan, care, pe linie maternă, descinde din fami