Un preşedinte, doi premieri şi 20 de miniştri - aceştia sunt şefii structurilor care au gestionat în ultimii cinci ani absorbţia fondurilor europene şi care nu au reuşit să aducă în economia românească mai mult de 4% din cele 19,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. În subordinea lor s-au aflat, de-a lungul timpului, directorii autorităţilor de management care gestionau programele de finanţare, pe care proaspătul ministru al fondurilor europene Leonard Orban spune că nu intenţionează să-i schimbe.
Într-un context în care unul dintre foştii miniştri ai muncii este anchetat de conflict de interese într-un dosar care implică fondurile europene, alte fonduri de 800 mil. euro sunt blocate pentru încălcarea procedurilor de achiziţie publică (atribuire de contracte "cu dedicaţie"), iar preşedintele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă este arestat pentru că a luat mită de la angajaţii care lucrau în proiecte europene se ridică întrebarea: cine se face responsabil pentru incapacitatea României de a atrage fonduri europene?
Un oficial din cadrul Comisiei Europene, cunoscător al domeniului, a explicat pentru ZF, sub rezerva anonimatului, care au fost blocajele mecanismul de atragere a fondurilor europene care au gripat întregul proces al absorbţiei.
"Trebuia să facem un salt brusc, dar şi calitativ, în ceea ce priveşte capacitatea instituţională. Este normal ca în primii 2 - 3 ani să fie o absorbţie mai lentă, însă în România evoluţia rambursărilor a fost mult prea lentă, pentru că nu a reuşit încă să facă acest salt", spune oficialul.
În opinia sa, problema României a fost reprezentată de un complex de factori care ţin de capacitatea instituţională scăzută de a răspunde cerinţelor Uniunii Europene, care a fost dublată şi de apariţia crizei economice.
"Exact când ar fi trebuit ca plăţile să se dezgheţe, adică la 2-3 ani de la a
