O analiză realizată de Balkan Investigative Reporting Network și publicată pe site-ul NewStatesman aduce în prim plan situația politicienilor corupți din România, în special a primarilor, care deși au fost condamnați de justiție, au reușit să-și mențină popularitatea în rândul electoratului.

Potrivit sursei citate, România se confruntă cu un paradox: deși procurorii anticorupție au înregistrat succese importante privind anchetarea și condamnarea politicienilor corupți, carierele politice ale acestora nu au fost nici pe departe afectate. Ba din contra, numeroși primari, președinți de consilii județene sau consilieri au câștigat și mai mult capital electoral în urma proceselor în care au fost judecați pentru fapte de corupție și a timpului petrecut în spatele gratiilor.

Drept exemplu este dat cazul primarului din Năvodari, Nicolae Matei, care a fost eliberat din închisoare, în primăvară, după ce a stat cinci luni în arest sub acuzația de dare de mită. Cele cinci luni petrecute după gratii nu i-au știrbit prea mult din popularitatea în rândul alegătorilor. "Uitați-vă la acest drum, nimeni nu ar fi făcut ceea ce a făcut primarul pentru oraș. De aceea îmi pare rău că a stat la închisoare", mărturisește un pensionar din Năvodari.

Jurnaliștii trec în revistă și alte cazuri celebre de oameni politici care au dosare penale, dar a căror popularitate nu a scăzut în urma anchetelor justiției, cum ar fi cel al primarului Radu mazăre, din Constanța, al liderului PP-DD, Dan Diaconescu, sau al primarilor din Jilava, Adrian Mladin, și din Măgurele, Dumitru Ruse, care au fost realeși în timp ce se aflau la închisoare.

Nici la nivelul politicienilor de anvergură, aleși să facă parte din Parlament lucrurile nu stau mai bine. La alegerile parlamentare de anul trecut, 20 din cei 588 de parlamentari aleși erau anchetați de procurorii anticorupție, iar doi chiar fuseseră