Aderarea României la Schengen are şanse să se producă în 2012 dacă încetează monitorizarea pe justiţie sau dacă Olanda acceptă aderarea pe bucăţi.
Trei variante sunt cel mai des discutate la Bruxelles după ce, la Consiliul miniştrilor de Interne, România şi Bulgaria au fost amânate pe termen nelimitat pentru intrarea în spaţiul fără frontiere.
1 Acceptarea aderării în etape de către Olanda. Preşedinţia poloneză a anunţat, după ce Olanda a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen pe termen nedefinit, că va încerca, în următoarele săptămâni, să obţină de la olandezi acceptul pentru un compromis care să le dea celor două ţări măcar o dată de aderare. Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a declarat că sprijină eforturile polonezilor de a debloca situaţia. Presiuni ca Olanda să cedeze, inclusiv din partea politicienilor francezi, au fost puternice în perioada Consiliului JAI de săptămâna trecută.
Olanda a respins deocamdată şi aderarea „parţială", ministrul pentru Imigraţie, Gerd Leers spunând că a accepta acum că ambele ţări să intre cu graniţele maritime şi cele aeriene ar însemna deja „o promisiune". Reprezentanţii preşedinţiei poloneze au spus că au discutat mult, în timpul consiliului de săptămâna trecută, pe această variantă, mai ales că numărul celor care circulă cu mijloace aeriene şi maritime este incomparabil mai mic faţă de cel al cetăţenilor care trec graniţele terestre. Leers a fost tranşant: „Mai vorbim după februarie 2012" (n.n. - data la care Bruxelles-ul anunţă rezultatele raportului interimat pe
Justiţie)
2 Încetarea monitorizării pe justiţie. Unul dintre diplomaţii români de la Bruxelles a apreciat că atâta vreme cât va exista raport pe justiţie, ţările care au interese politice interne să blocheze lărgirea spaţiului Schengen sau să dea semnale antimigraţie vor folosi acest pretext.