Deşi, în multe ţări din lume, parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex sunt reglementate prin lege, România stipulează chiar în Codul Civil că o căsătorie nu poate fi încheiată decât între persoane de sex opus.
Între timp, în România, două treimi dintre gay îşi ascund orientarea sexuală, ca să minimalizeze discriminarea şi actele de violenţă, potrivit unui studiu efectuat de organizaţia ACCEPT.
În plus, la noi în ţară, un homosexual nu are dreptul să lase moştenire ceva partenerului său şi nici nu primeşte pensie de urmaş. Dacă perechea sa este în spital, în stare gravă, un homosexual nu poate sta lângă persoana iubită.
Politicienii se feresc să aducă în discuţie parteneriatele civile, după cum au explicat politicianul Remus Cernea şi activistul Vlad Viski. Deci, ce se întâmplă cu cuplurile homosexuale în România?
În iunie, după mai bine de 40 de ani de activism, gay-ii din New York se bucurau că, în sfârşit, se pot căsători cu persoana iubită, în statul lor. De altfel, duminică, a avut loc prima căsătorie din statul New York: două lesbiene octogenare şi-au unit destinele şi au declarat că se simt extraordinar.
Şi în Brazilia, ţară catolică, la sfârşitul lunii iunie, se oficia prima căsătorie gay. În şapte dintre statele Uniunii Europene, cuplurile de acelaşi sex se pot căsători, iar în alte 13 ţări, parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex sunt recunoscute, se arată în raportul Cosiliului Europei, publicat în iunie 2011.
Totuşi, România, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Moldova, Serbia, Muntenegru şi Ucraina, nu numai că nu acordă nici un fel de drept civil persoanelor care aparţin comunităţii LGBT (Lesbiene-Gay-Bisexuali-Transsexuali), dar chiar stipulează în Codul Civil că actul căsătoriei poate fi încheiat numai între persoanele de sex opus. De altfel, abia în 2001 a fost abrogat articolul 200 di
