Menstruaţia este un proces fiziologic periodic care survine la femeia neînsărcinată, între pubertate şi menopauză. Pentru bărbaţi, acest proces este misterios şi chiar înspăimântător din cauza pierderii de sânge fără vreo rană vizibilă. Pentru femei este o sabie cu două tăişuri: pe de-o parte îi conferă posibilitatea de a da viaţă, pe cealaltă îndură dureri şi disconfort.
Nu sunt multe asemănări între religiile lumii, însă un lucru asupra căruia toate sunt de acord este că, în acea perioadă a lunii, femeia este impură, necurată şi chiar malefică. Tabuul menstruaţiei influenţează aproape orice aspect al vieţii, de la filmele care nu suflă o vorbă despre asta, până la denumirile codificate date chiar de către femei acestui proces fiziologic – oaspetele lunar, pe stop sau chiar Moş Crăciun.
Iudaismul, creştinismul, islamismul, hinduismul şi budismul au reguli stricte referitoare la menstruaţie şi chiar remedii împotriva „efectelor negative“ asupra femeii şi asupra societăţii, se arată într-o analiză a Departamentului de Antropologie din cadrul Universităţii indiene Pondicherry. Interdicţiile aplicate femeilor sunt, uneori, foarte asemănătoare între religii, de la trăitul separat de comunitate, până la a nu se atinge de carne, fructe sau de legume proaspete.
Creştinismul
Multe dintre sectele creştine nu urmează niciun ritual specific menstruaţiei. Totuşi, civilizaţiile vestice, în special cele creştine, au un istoric bogat în tabuuri. Un detaliu interesant vine din Jurnalul Medical Britanic din 1878, care susţinea că femeia la menstruaţie ar cauza putrezirea cărnii.
Istoria acestor tabuuri creştine a fost motivul principal în decizia care spune că femeile nu pot ocupa poziţii de autoritate în cadrul bisericii. Mai mult, există grupuri, ortodoxe sau catolice, care nu permit împărtăşirea femeilor aflate la menstruaţie. T